Si aveam o camasa voalata roz, sub care se putea intrezarii cu usurinta lenjeria dintr-un material pueril. Privirea lui ma urmarea peste tot. imi placea pieptul lui neted si nu puteam nicicand sa infrunt dorinta de al vedea si mangaia mereu,de ai saruta buzele mici si infrigurate, de ai simti mirosul corpului sau.
Dar eram doar o moneda de piele, pe care nu putea cumpara nimic. Mi-as fi dorit sa mai fiu o fecioara inca.. De ce suntem striviti atat de brutal? De ce numaram nenorocirii in sfintenia fiinte noastre ? Eram un corp mutilat, cenusiu, din care ultimul pic de scanteie fusese deja stors. A fost pironit precum un fluture pe un perete, dezgolit, neatens de gingasie, ci doar patand satinul fals de sange din sange, devenind o dorinta, neincetand sa fie nici o clipa: unul singur.
Se roteau pe o cupola de-asupra patului, basmele pe care le citisem in copilaria mea, ce tocmai ii pusesem punct cu un moment inainte. Nu mai vedeam nimic, simteam pe pulpele mele urme vinete si rosii ale degetelor lui.
Fiecare fluture da roade, mai multe, mai putine, mai sangerii sau mai largi, nu eram doar un par negru de abanos, sani gingasi de fecioara, sex dulce intre pulpe, un trandafir intre degete, invelita ca o pereche de ovare in carne, ci eram si curaj si pudoare, si agresivitate si blandete, si eram un inger cu suflet, asa cum pe buze un luciu nu este un zambet ci o schimbare a mimicii fetii, asa si sufletul meu era o postura a trupului.
Din fluture deveneam inger.
Am reinventat noaptea sub o bolta pentru linistea sufletului meu, pentru serile cand o sa fiu doar eu cu mine, pentru atunci cand totul o sa para iluzoriu. M-am asternut pe pamant cu palmele lipite, privind bezna ce incepea sa se decelereze fara seama , peste tot si de nicaieri !.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu